Halloween

Halloween este o sărbătoare de origine celtică, preluată astăzi de multe popoare din lumea occidentală, ea răspândindu-se în secolul al XIX-lea prin intermediul imigranților irlandezi din Statele Unite ale Americii. Ea este sărbătorită în noaptea de 31 octombrie, deși în unele țări data sărbătorii variază — de exemplu, în Suedia este sărbătorită în prima sâmbătă din noiembrie. Numele provine din limba engleză, de la expresia All Hallows' Even, numele sărbătorii creștine a tuturor sfinților, sărbătoare cu care Halloweenul a devenit asociat în țările unde predomină creștinismul occidental — catolic și protestant, deoarece în aceste culte creștine, ziua tuturor sfinților este sărbătorită pe 1 noiembrie. Specific pentru Halloween este dovleacul sculptat, care reprezintă Lanterna lui Jack. Cu ocazia acestei sărbători, copiii se maschează în vrăjitori, mumii sau alte personaje și colindă pe la case întrebând „Trick or Treat?” (Păcăleală sau dulciuri?), ca o amenințare că dacă nu li se dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o farsă. În alte țări, Halloween este serbat prin parade și carnavaluri.


Istoric
Istoricul Nicholas Rogers, care a explorat originile Halloweenului, observă că în timp ce „unii folcloriști i-au detectat originile în sărbătoarea romană a Pomonei, zița fructelor și semințelor, sau în festivalul morților denumit Parentalia, sărbătoarea este cel mai frecvent legată de festivalul celtic Samhain, scris inițial Samuin”. Numele provine din irlandeza veche și înseamnă „sfârșitul verii”.


Snap-Apple Night de Daniel Maclise prezentând o petrecere de Halloween în Blarney, Irlanda, în 1832Festivalul Samhain sărbătorește sfârșitul „jumătății luminoase” a anului și începutul „jumătății întunecate”, și este uneori considerat a fi „Anul Nou Celtic”.

Vechii celți credeau că granița dintre lumea aceasta și cea de dincolo se slăbește în ziua de Samhain, permițând spiritelor, bune sau rele, să o traverseze. Strămoșii familiei erau cinstiți și invitați acasă, în timp ce spiritele rele erau gonite. Se crede că nevoia de a îndepărta spiritele rele a dus la purtatul de costume și măști. Ei îndepărtau spiritele rele deghizându-se ei înșiși în spirit rău pentru a le evita. În Scoția, rolul spiritelor era jucat de tineri îmbrăcați în alb cu fețele mascate sau înnegrite. Samhain era o vreme când se făceau provizii de iarnă și se tăiau animalele pentru a păstra carnea peste iarnă. Focurile de tabără jucau și ele un rol în festivități. Toate celelalte focuri erau aprinse de la focul cel mare. Oasele animalelor tăiate erau și ele aruncate în foc. Uneori se aprindeau două focuri unul lângă altul, iar oamenii și animalele treceau printre ele ca ritual de purificare.

Numele de „Halloween” și multe dintre tradițiile actuale provin din perioada veche engleză.

Originea numelui
Termenul Halloween a fost atestat pentru prima oară în secolul al XVI-lea și reprezintă o variantă scoțiană a denumirii All-Hallows-Even („evening”), adică noaptea dinainte de „All Hallows”. Până în secolul al XX-lea, ea era scrisă și „Hallowe'en”, eliminând „v”-ul și scurtând cuvântul. Deși sintagma All Hallows apare în engleza veche, All-Hallows-Even a fost atestat abia la 1556.

Lansarea Ziarului Ora 25

HEARTS THAT THINK - Vicenza, Italia

In perioada 10-17 octombrie, in provincia Vicenza (mai exact  in Breganze si Bosco di Tretto) , Italia, s-a desfasurat proiectul European “Hearts that think” , unde au participat 8 tineri ce au reprezentat Asociatia de Tineret ONESTIN.  Proiectul a avut ca tema voluntariatul, unde cei 40 de participanti din tari precum Italia, Franta, Luxemburg, Suedia si bineinteles Romania au realizat un un scurt film documentar pentru promovarea voluntariatului, in care regizori, actori si cameramani au fost chiar ei. Acesta a fost vizionar la final de catre o parte din tinerii din Breganze, asta nu inainte ca organizatorii sa prezinte proiectul la Consiliul Local si la o scoala din acelasi oras. Aici, o parte dintre participanti au avut ocazia sa-si exprime cateva pareri legate de acest proiect si sa vorbeasca despre experienta acumulata acolo.


Mândri ca suntem români!

Nu putea lipsi si seara interculturala unde fiecare tara si-a prezentat mancarea si traditiile iar, ca de obicei, romanii au fost revelatia serii: ”Am avut cea mai frumoasa prezentare si m-am simtit foarte mandra de tara mea, mai ales cand am vazut ca la sfarsit ceilalti participanti au venit  sa-i invatam dansurile noastre.” ne relateaza unul din participanti ,  reprezentant al Asociatiei de Tineret Onestin. Intr-una din zile, tinerii au avut ocazia de a vizita frumosul oras Venetia, unul dintre cele mai romantice orase ale lumii, dar in acelasi timp complicat, datorita numeroaselor stradute mici printre care este foarte usor sa te pierzi.

Pe parcursul proiectului, pe langa realizarea filmului documentar, tinerii au invatat lucruri noi: si-au imbunatatit abilitatile de comunicare in limba engleza, au socializat, si-au facut prieteni din alte tari, au avut ocazia sa afle mai multe și despre celelalte culturi. De asemenea, au facut si munca de voluntariat la Azilul de batrani “Villa Sant'Angela” si in parcul aceluiasi oras, Breganze.

Iata, in final, cum ne descrie aceasta participare in proiect Diana, un alt membru al Asociatiei de Tineret Onestin:  “Acolo am format un grup foarte unit, indiferent de nationalitate, am muncit si ne-am distrat impreuna. Abia cand am ajuns in Bucuresti am realizat ca totul s-a terminat si eram trista pentru ca stiam ca acest timp nu o sa-l mai pot retrai. A fost o experienta frumoasa din care sper pe viitor sa pun in aplicare tot ce am invatat”.
 

RECURS la memorie.

Lisabona, Portugalia

In perioada 4-11 octombrie 2010, in Lisabona, Portugalia, s-a desfasurat proiectul european ARTIGO, proiect la care au participat 7 tineri reprezentand  Asociatia  de Tineret ONESTIN,  printre acestia fiind pentru prima data in astfel de proiecte de tineret si componenti ai Clubului  Montan REFUGIUL Onesti. Proiectul a avut ca tema Drepturile Omului si s-a bazat pe creativitatea participantilor in materie de muzica, poezie, grafica, fotografie si comunicare.

De-a lungul saptamanii, cei 28 de tineri din Franta, Italia, Portugalia si, bineinteles, Romania, si-au demonstrat calitatile in materie de arta, incercand sa dea tot ce e mai bun pentru a duce proiectul la bun sfarsit. Acestia au compus melodii, poezii, au facut filme si multe fotografii, s-au ocupat de promovarea finalizarii proiectului prin design-ul afiselor si flyere-lor, astfel incat in ultima seara tinerii au reusit sa dea un spectacol care a captivat intr-un mod placut atentia invitatilor ; au cantat, au recitat, au prezentat activitatile desfasurate in saptamana tocmai incheiata, iar la sfarsit s-au bucurat de o cina multi-culinara , cu preparate deosebite din tarile participante .

Desigur, nu au lipsit nici serile culturale, cand tinerii au avut ocazia de a gusta din specialitatile culinare ale  fiecarei tari participante. Ca de obicei seara romaneasca a fost cea mai spectaculoasa  si…”gustoasa”. Participantii au ramas total incantati de tochitura moldoveneasca si de celelalte specialitati, dar mai ales de bautura noastra traditionala, care i-a fascinat pe multi… A fost interesant sa vezi cum gusta putin cate putin pentru a simti aroma de prune. De altfel si vinul romanesc le-a placut foarte mult strainilor. Mai pe scurt, si de aceasta data  am stiut cum sa infrumusetam serile  interculturale si nu numai pentru a trezi interesul participantilor si invitatilor vis-a vis de  Romania.

De asemenea, in doua dintre zilele de desfasurare a proiectului, participantii au facut un tur al frumoasei  capitale portugheze , Lisabona, ce-i drept cam obositor, avand in vedere ca majoritatea strazilor au tenta de deal. Foarte interesant este insa numarul interminabil de monumente, pe care le intalnesti la tot pasul.

“E prea frumos aici. Nici nu imi mai vine sa ma intorc acasa. E superb, oamenii sunt draguti, foarte amabili, colegii nostri de proiect sunt oameni minunati de la care ai ce invata si cred intr-adevar ca acest gen de experiente nu se uita. Intr-adevar a fost si multa munca, oboseala, dar cred ca multitudinea de prieteni pe care ii dobandesti in astfel de activitati compenseaza in totalitate munca. Eu m-am simtit excelent si imi va fi foarte dor de toate aceste zile, de toti acesti oameni.”, spune Denisa, membra a echipei noastre .

Chiar daca si-ar dori sa ramana in Lisabona, ceilalti membri ai celor doua asociatii infratite sunt nerabdatori sa ii revada si stim ca acasa este de treaba!

Insa unii vin, altii pleaca, asadar duminica, 10 octombrie, inca 8 tineri reprezentand  Asociatia de Tineret ONESTIN au parasit Romania, pentru proiectul european “Hearts that think”, ce se va desfasura in Vicenza, Italia, in perioada 10-17 octombrie. Acolo tinerii onestini care au oferit 3 locuri si unor parteneri din Baia Mare si Brasov vor face echipa cu cei din Luxembourg, Suedia Franta si Italia. Dar despre aceasta , in relatarea viitoare despre drumurile europene ale tinerilor de la ONESTIN!

Deschiderea CENTRULUI

Luna octombrie a inceput in acest an intr-un stil tineresc, cand am dorit sa inauguram intr-un mod semi-oficial CENTRUL de CONSILIERE INFORMARE si VOLUNTARIAT,  in spatiul din Republicii 47 daruit cu generozitate de catre domnul Laurentiu Neghina. Toata vara tinerii onestini s-au intanlit aici in campania de voluntariat “Sterge lacrimile aduse de ape”; acest loc devenind  familiar si familial. Dupa terminarea campaniei, am inceput sa personalizam si sa aducem un strop de culoare si tinerete in noua casa.

Inaugurarea a avut loc intr-un mod inedit, vechii membrii au avut de trecut proba de devotament, mai exact au plimbat cu mandrie noul banner pe strazile din zona de jos a orasul Onesti, strigand din suflet „ONESTIN” . Noii copii ai familiei ONESTIN au luat exemplu si s-au alaturat cu vechiul banner.

Seara s-a terminat in ritm alert de chitara si voie buna!

Ce? Unde? Cum si cand?

Pentru ordine in ganduri, o sa raspund pe rand la intrebarile de mai sus.
In primul rand, ce a reprezentat aceasta "excursie", pentru noi cei de la Onestin? In afara de experienta vietii mele si a celorlalti 30 de participanti, Patchwork Theater a fost (si va mai fi) un proiect marca Youth in Action organizat in Turcia cu parteneri din Germania, Italia, Polonia, Letonia si, desigur, Romania. Si cu ocazia asta am raspuns si la intrebarea "unde". Mai precis, intr-un campus universitar langa Bal?kesir.
Proiectul a fost desfasurat in perioada 20-30 septembrie 2010 si a avut drept rezultat final o piesa de teatru si bonus, un dans indian "de bucurie. In ultima zi au fost doua repezentatii ale spectacolului in fata unor copii de 13-15 ani dintr-o zona rurala, subdezvoltata. Piesa a fost bazata pe muzica si miscare, cuvintele fiind de prisos in fata unor mini-turci fara cunostinte lingvistice straine.
Irelevant sa mentionez munca depusa si efortul, programul incarcat, oboseala de la sfarsitul fiecarei zile si vanataile de pe corp. Sa trecem la partea interesanta: distractia! Nu cred ca gresesc spunand ca pentru fiecare dintre noi cele 10 zile au repezentat o lunga si continua distractie. De la inviorarea de dimineata cu yoga sau dans, trecand prin exercitiile de improvizatie din primele zile si lucrul la piesa din ultimele, pana la serile in care ne mai gaseam energie pentru un pahar de vorba si interrelationare.
S-au legat prietenii grozave, am castigat locuri pe care sa le numim "acasa" raspandite in toata Europa prin oamenii pe care i-am cunoscut intr-un loc cu o magie pe care am creat-o din nimic. Pentru ca, la drept vorbind, eram cam in mijlocul pustietatii, campusul fiind la vreo 10 km in afara orasului, intr-o cladire presupusa noua dar care ramanea fara curent electric de 3 ori pe zi si cantina era la 15 min de mers pe jos. Din fericite, omul casei, bun la toate si care facea rost de orice aveai nevoie, avea si un tractor. Acest tractor si cu a sa remorca pe care si eu am avut imensa placere si onoare sa-l conduc a reprezentat mijlocul nostru de transport pana la cantina in fiecare zi. Sau aproape in fiecare zi. Pe la mijlocul aventurii am facut o excursie de doua zile in care am vizitat ruinele unei vechi cetati grecesti si am dormit noaptea intr-o statiune turistica "all inclusive" in Akçay unde am putut sa ne relaxam a doua zi la piscina si prin oras, fiind singurele ore de timp cu adevarat liber pe care le-am avut.
Ceea ce am uitat sa mentionez e ca stimatii organizatori care au indraznit sa scrie acest proiect nu aveau nici cele mai mici cunostinte despre cum se realizeaza o piesa de teatru, asa ca am avut la dispozitie numai 4 zile pentru a crea un spectacol de 40-45 min ca la carte, primele zile fiind ocupate cu activitati de team-building, cunoastere intre participanti si exercitii de improvizatie. Lucru ce parea imposibil la inceput si a creat multe discutii si panica, ne-a impulsionat sa creem organizare acolo unde nu era si a scos la suprafata oamenii cu ideile. Per total, a fost un succes neasteptat, vioi, cu rezultate imediate: copii navalind din toate directiile, cerand sa faca poze cu noi (poze pe care probabil nu le vor vedea niciodata) si fluturand din mana timp de 15 min pana a plecat autocarul cu "vedete". Cei mai multi dintre ei nu vazusera in viata lor un spectacol, o piesa de teatru, nimic si nu stiau in engleza decat "hello" si (cei mai destepti) "what's your name". Adorabili.
Multe ar mai fi de zis, dar dupa cum se stie, cele mai importante mesaje sunt dincolo de cuvinte. Asa m-am simtit la sfarsitul ultimei zile: speechless!

Claudia Tancau

Recrutare 22 septembrie 2010

Cu prilejul inceputului de nou an scolar, membrii Asociatiei de Tineret Onestin au invadat liceele din dorinta de a anima putin perioada ce urmeaza. Tineri si voiosi au intrat din clasa in clasa si au dezvaluit peripetiile si activitatile la care au luat parte. Au deschis “Albumul de Familie” si au rasfoit impreuna paginile inca noi.

Sala multi functionala din Biblioteca Municipala a rasunat de sunetul viu al chitarilor. Vocile colorate ale onestinilor au creat o atmosfera de „bun venit acasa”.

Aceasta amintire este acum inca o poza in album care peste ani si ani va fi deschis de nepotii nostrii. De ce sa nu continuam povestea impreuna?

Fotograful a fost prezent si la editia a III-a a concertului folk ce a avut loc in Grill-ul din Mall, cateva zile mai tarziu, mai exact vineri, pe data de 24 septembrie.

Invitatie conferinta YiAiD